Codul de etica 2019 al Politiei Locale Ploiesti /

CODUL ETIC SI DE INTEGRITATE
AL FUNCTIONARILOR PUBLICI SI AL PERSONALULUI CONTRACTUAL DIN CADRUL POLITIEI LOCALE A MUNICIPIULUI PLOIESTI

Introducere
Prezentul Cod etic reprezinta un ghid in ceea ce priveste comportamentul acceptabil din punct de vedere moral la nivel institutional.
Codul stabileste principii si reguli morale si profesionale la care adera toti functionarii publici si tot personalul contractual din cadrul Politiei Locale Ploiesti.
Principiile detaliate in cadrul acestuia nu sunt exhaustive, dar exprimand indeajuns de mult pentru a forma o orientare formala pentru orice angajat care trebuie sa ia o decizie sau trebuie sa indeplineasca o atributie de serviciu.
Integritatea este un concept care vorbeste despre actiuni consecvente, conform valorilor, metodelor si elementelor de masura, precum si de raportare la principii si asteptari care pot fi verificate prin rezultate. In etica - integritatea este considerata ca onestitate si corectitudine si este evaluata prin acuratetea actiunilor cuiva.
Valori de integritate asumate:
Independent si impartialitate;
Seriozitate si preocupare;;
Responsabilitate personal;

Codul etic este in conformitate cu :
- Ordonanta de Urgenta nr. 57 din 03.07.2019 privind Codul Administrativ;
- Legea nr 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative;
- Legea nr. 571 din 14 decembrie 2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii;
- Legea nr. 155 din 12 iulie 2010 (republicată) poliţiei locale nr. 155/2010;
- Hotararea nr. 1.332 din 23 decembrie 2010
privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a poliţiei locale
- Legea nr. 53/2003 Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare.

• Fiecare angajat cu functie de conducere sau executie trebuie sa respecte prezentul Cod de etica si integritate.
• Consilierul de etica al Politiei Locale a Municipiului Ploiesti asigura suport pentru aplicarea prevederilor prezentului cod.

CAPITOLUL I
Domeniul de aplicare, obiective si principii generale

Art. 1 Domeniul de aplicare
(1) Prezentul Cod etic si de integritate al functionarilor publici si al personalului contractual, denumit in continuare Cod etic, reglementeaza normele de conduita profesionala a functionarilor publici si a personalului contractual din cadrul Politiei Locale a Municipiului Ploiesti (PLP)
(2) Normele de conduiat profesionala din prezentul cod sunt obligatorii pentru toti angajatii Politiei Locale a Municipiului Ploiesti, inclusiv persoanele care ocupa temporar o functie.

Art. 2 Obiectivul prezentului Cod etic si de integritate al PLP urmareste sa asigure o cresterea calitatii serviciului public, o buna administrare in realizarea intereseului public, precum sa si contribuie la eliminarea birocratiei si a faptelor de coruptie din administratia publica, prin:
- reglementarea normelor de conduit profesionala necesare realizarii unor raporturi sociale si profesionale corespunzatoare creării si mentinerii la nivel inalt a prestigiului institutiei si al functionarilor publici precum si personalului contractual;
- informarea publicului cu privire la conduita profesionala la care este indreptatit sa se astepte din partea functionarilor publici in exercitarea functiilor publice si a personalului contractual;
- crearea unui climat de incredere si de respect reciproc intre cetateni si functionarii publici, respectiv personal contractual, pe de o parte si intre cetateni si autoritatile administratiei publice, pe de o parte.

Art. 3 Principii generale

(1) Principiile care guverneaza conduita profesionala a funcţionarilor publici şi personalului contractual din administraţia publica sunt prevazute de art. 368 din Ordonanta de Urgenta nr. 57 din 03.07.2019 privind Codul Administrativ, sunt:
a) supremaţia Constituţiei şi a legii, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii au îndatorirea de a respecta Constituţia si legiile tarii
  b) prioritatea interesului public, în exercitarea funcţiei deţinute;
c) asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii au îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare;
d) profesionalismul, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate;
e) imparţialitatea şi independenţa, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii sunt obligate să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes altul decât interesul public, în exercitarea funcţiei deţinute;
f) integritatea morală, principiu conform căruia persoanelor care ocupă diferite categorii de funcţii le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcţiei pe care o deţin sau să abuzeze în vreun fel de această funcţie;
g) libertatea gândirii şi a exprimării, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii pot să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri;
h) cinstea şi corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea diferitelor categorii de funcţii ocupanţii acestora trebuie să fie de bună-credinţă;
i) deschiderea şi transparenţa, principiu conformcăruia activităţile desfăşurate în exercitarea diferitelor categorii de funcţii sunt publice şi pot fi supuse monitorizării cetăţenilor;
j) responsabilitatea şi răspunderea, principiu potrivit căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii răspund în conformitate cu prevederile legale atunci când atribuţiile de serviciu nu au fost îndeplinite corespunzător.
(2) Principiile care stau la baza exercitarii functiei publice sunt prevazute de art. 373 din Ordonanta de Urgenta nr. 57 din 03.07.2019 privind Codul Administrativ, sunt:
a) principiul legalităţii;  
b) principiul competenţei;  
c) principiul performanţei;  
d) principiul eficienţei şi eficacităţii;  
e) principiul imparţialităţii şi obiectivităţii;  
f) principiul transparenţei;  
g) principiul responsabilităţii, în conformitate cu prevederile legale;
h) principiul orientării către cetăţean;  
i) principiul stabilităţii în exercitarea funcţiei publice;
j) principiul bunei-credinţe, în sensul respectării drepturilor şi îndeplinirii obligaţiilor reciproce;
k)principiul subordonării ierarhice.
(3) Principiile care guverneaza conduita profesionala a funcţionarilor publici şi personalului contractual se subsumeaza si principiilor asumate in Legea nr. 571 din 14 decembrie 2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii si anume:


a) principiul legalităţii, conform căruia autorităţile publice, instituţiile publice şi celelalte unităţi prevăzute la art. 2 au obligaţia de a respecta drepturile şi libertăţile cetăţenilor, normele procedurale, libera concurenţă şi tratamentul egal acordat beneficiarilor serviciilor publice, potrivit legii;
b) principiul supremaţiei interesului public, conform căruia, în înţelesul prezentei legi, ordinea de drept, integritatea, imparţialitatea şi eficienţa autorităţilor publice şi instituţiilor publice, precum şi a celorlalte unităţi prevăzute la art. 2 sunt ocrotite şi promovate de lege;
c) principiul responsabilităţii, conform căruia orice persoană care semnalează încălcări ale legii este datoare să susţină reclamaţia cu date sau indicii privind fapta săvârşită;
d) principiul nesancţionării abuzive, conform căruia nu pot fi sancţionate persoanele care reclamă ori sesizează încălcări ale legii, direct sau indirect, prin aplicarea unei sancţiuni inechitabile şi mai severe pentru alte abateri disciplinare. În cazul avertizării în interes public, nu sunt aplicabile normele deontologice sau profesionale de natură să împiedice avertizarea în interes public;
e) principiul bunei administrări, conform căruia autorităţile publice, instituţiile publice şi celelalte unităţi prevăzute la art. 2 sunt datoare să îşi desfăşoare activitatea în realizarea interesului general, cu un grad ridicat de profesionalism, în condiţii de eficienţă, eficacitate şi economicitate a folosirii resurselor;
f) principiul bunei conduite, conform căruia este ocrotit şi încurajat actul de avertizare în interes public cu privire la aspectele de integritate publică şi bună administrare, cu scopul de a spori capacitatea administrativă şi prestigiul autorităţilor publice, instituţiilor publice şi al celorlalte unităţi prevăzute la art. 2;
g) principiul echilibrului, conform căruia nici o persoană nu se poate prevala de prevederile prezentei legi pentru a diminua sancţiunea administrativă sau disciplinară pentru o faptă a sa mai gravă;
h) principiul bunei-credinţe, conform căruia este ocrotită persoana încadrată într-o autoritate publică, instituţie publică sau în altă unitate bugetară dintre cele prevăzute la art. 2, care a făcut o sesizare, convinsă fiind de realitatea stării de fapt sau că fapta constituie o încălcare a legii.

Art. 4 Termeni
In intelesul prezentului Cod etic si de integritate, termenii folositi se definesc conform art. 5 din Ordonanta de Urgenta nr. 57 din 03.07.2019 privind Codul Administrativ si la art. 3 din Legea nr. 571 din 14 decembrie 2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii;


CAPITOLUL II
Drepturi si indatoriri ale functionarilor publici
prevazute la capitolul V sectiunea I si II, art. 412 pana la art 450 din Ordonanta de Urgenta nr. 57 din 03.07.2019 privind Codul Administrativ
SECTIUNEA I - Drepturi ale functionarilor publici :
Art. 5 Dreptul la opinie ( ART 412 din Codul Administrativ)
Dreptul la opinie al funcţionarilor publici este garantat.
Art 6 Dreptul la tratament egal (ART. 413 din Codul Administrativ)

(1) La baza raporturilor de serviciu dintre autorităţile şi instituţiile publice şi funcţionarii publici stă principiul egalităţii de tratament faţă de toţi funcţionarii publici.
(2) Orice discriminare faţă de un funcţionar public, definită în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, este interzisă.
Art. 7 Dreptul de a fi informat (ART. 414 din Codul Administrativ)

Funcţionarul public are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau în aplicarea prezentului cod şi care îl vizează în mod direct.
Art.8 Dreptul de asociere sindicală (ART. 415 din Codul Administrativ)

(1) Dreptul de asociere sindicală şi de asociere la organizaţii profesionale este garantat funcţionarilor publici.
(2) Funcţionarii publici pot, în mod liber, să înfiinţeze organizaţii sindicale, să adere la ele şi să exercite orice mandat în cadrul acestora.
(3) În situaţia în care funcţionarii publici sunt aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, în funcţii salarizate, aceştia au obligaţia ca în termen de 15 zile de la alegerea în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale să opteze pentru una dintre cele două funcţii. În cazul în care funcţionarul public optează pentru desfăşurarea activităţii în funcţia de conducere în organizaţiile sindicale, raporturile de serviciu ale acestuia se suspendă pe o perioadă egală cu cea a mandatului în funcţia de conducere din organizaţia sindicală.
(4) Funcţionarii publici aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, în funcţii nesalarizate, pot deţine simultan funcţia publică şi funcţia în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, cu obligaţia respectării regimului incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese care le este aplicabil.
Art. 9 Dreptul la grevă (ART. 416 din Codul Administartiv)

(1) Funcţionarilor publici le este recunoscut dreptul la grevă, în condiţiile legii.
(2) Funcţionarii publici care se află în grevă nu beneficiază de salariu şi alte drepturi salariale pe durata grevei.
Art.10 Drepturile salariale şi alte drepturi conexe (ART. 417 din Codul Administartiv)

(1) Pentru activitatea desfăşurată, funcţionarii publici au dreptul la salariu, prime şi alte drepturi, în condiţiile legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
(2) Salarizarea funcţionarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Art. 11 Dreptul la asigurarea uniformei (ART. 418 din Codul Administartiv)

Funcţionarii publici care, potrivit legii, sunt obligaţi să poarte uniformă în timpul serviciului o primesc gratuit.
Art. 12 Durata normală a timpului de lucru (ART. 419 din Codul Administrativ)

(1) Durata normală a timpului de muncă pentru funcţionarii publici este, de regulă, de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână, cu excepţiile prevăzute expres de prezentul cod sau de legi speciale.
(2) Pentru orele lucrate peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale ori declarate zile nelucrătoare, potrivit legii, funcţionarii publici au dreptul la recuperare sau la plata majorată, în condiţiile legii.
Art. 13 Dreptul de a fi ales sau numit într-o funcţie de autoritate sau demnitate publică (ART. 420 din Codul Administrativ)

Funcţionarii publici pot fi aleşi sau numiţi într-o funcţie de demnitate publică, în condiţiile prezentului cod şi cu respectarea condiţiilor prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 14 Dreptul la concediu (ART. 421 din Codul Administrativ

(1) Funcţionarii publici au dreptul la concediu de odihnă, la concedii medicale şi la alte concedii, în condiţiile legii.
(2) În perioada concediilor medicale, a concediilor de maternitate şi a celor pentru creşterea şi îngrijirea copiilor, raporturile de serviciu nu pot înceta şi nu pot fi modificate decât din iniţiativa funcţionarului public în cauză, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 512 alin. (4) şi (5) din Ordonanta de Urgenta nr. 57 din 03.07.2019 privind Codul Administrativ.
Art 15 Dreptul la un mediu sănătos la locul de muncă (ART. 422 din Codul Administrativ)
(1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să asigure funcţionarilor publici condiţii normale de muncă şi igienă, de natură să le ocrotească sănătatea şi integritatea fizică şi psihică.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să identifice şi să asigure adaptarea locului de muncă pentru funcţionarii publici cu dizabilităţi şi de a pune la dispoziţia acestora instrumentele de asigurare a accesibilităţii, în vederea exercitării în mod corespunzător a atribuţiilor aferente funcţiilor publice ocupate de aceştia.
Art 16 Dreptul la asistenţă medicală, proteze şi medicamente (ART. 423 din Codul Administrativ)
Funcţionarii publici beneficiază de asistenţă medicală, proteze şi medicamente, în condiţiile legii.
Art. 17 Dreptul la recunoaşterea vechimii în muncă, în specialitate şi în grad profesional (ART. 424 din Codul Administrativ)
(1) Funcţionarii publici beneficiază de vechime în muncă, în specialitate şi în grad profesional.
(2) Vechimea în muncă este vechimea dobândită în condiţiile reglementate de legislaţia muncii, precum şi vechimea dobândită în exercitarea unui raport de serviciu.
(3) Vechimea în specialitate este vechimea dobândită în temeiul unui contract individual de muncă, al unui raport de serviciu sau ca profesie liberală, demonstrată cu documente corespunzătoare de către persoana care a desfăşurat o activitate într-o funcţie de specialitate corespunzătoare profesiei sau specializării sale. Constituie vechime în specialitate şi vechimea dobândită în temeiul unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau ca profesie liberală în statele membre ale Uniunii Europene, precum şi în alte state cu care România a încheiat convenţii de recunoaştere reciprocă a acestor drepturi, demonstrată cu documente corespunzătoare de către persoana care a desfăşurat o activitate într-o funcţie de specialitate corespunzătoare profesiei sau specializării sale.
(4) În toate cazurile vechimea în specialitate se raportează la durata normală a timpului de muncă, fiind calculată prin raportare la fracţiunea de normă lucrată şi se demonstrează cu documente corespunzătoare.
(5) Perioada de suspendare a raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici nu constituie vechime în muncă, în specialitate şi în grad profesional, cu excepţiile prevăzute de lege.
(6) Vechimea în gradul profesional este vechimea rezultată din activitatea efectiv desfăşurată de funcţionarul public într-o funcţie publică de execuţie corespunzătoare gradului profesional deţinut, cu excepţiile prevăzute la art. 513 alin. (1) lit. c) şi art. 514 alin. (1) lit. a)-d) şi j). din Ordonanta de Urgenta nr. 57 din 03.07.2019 privind Codul Administrativ
Art 18 Dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale de stat (ART. 425 din Codul Administrativ)

Funcţionarii publici beneficiază de pensii, precum şi de celelalte drepturi de asigurări sociale de stat, potrivit legii.
Art 19 Drepturi ale membrilor familiei funcţionarului   public, în situaţia decesului acestuia (ART. 426 din Codul Administrativ)

(1) În caz de deces al funcţionarului public, membrii familiei care au, potrivit legii, dreptul la pensie de urmaş primesc pe o perioadă de 3 luni echivalentul salariului de bază din ultima lună de activitate a funcţionarului public decedat.
(2) În cazul în care decizia pentru pensia de urmaş nu a fost emisă din vina autorităţii sau a instituţiei publice în termen de 3 luni de la data decesului, aceasta va achita în continuare drepturile prevăzute la alin. (1) până la emiterea deciziei pentru pensia de urmaş.
Art 20 Dreptul la protecţia legii (ART. 427 din Codul Administrativ)

(1) Funcţionarii publici beneficiază în exercitarea atribuţiilor lor de protecţia legii.
(2) Autoritatea sau instituţia publică este obligată să suporte cheltuielile necesare asigurării asistenţei juridice, în cazul în care împotriva funcţionarului public au fost formulate sesizări către organele de cercetare penală sau acţiuni în justiţie cu privire la modul de exercitare a atribuţiilor de serviciu. Condiţiile de suportare a cheltuielilor necesare asigurării asistenţei juridice se stabilesc prin act administrativ al conducătorului autorităţii sau instituţiei publice.
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică în situaţia în care autoritatea sau instituţia publică în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public este cea care formulează o sesizare penală sau o acţiune în justiţie împotriva acestuia.
(4) În cazul în care funcţionarul public a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţie directă, acesta are obligaţia restituirii sumei aferente asigurării asistenţei juridice prevăzute la alin. (2).
(5) Autoritatea sau instituţia publică este obligată să asigure protecţia funcţionarului public împotriva ameninţărilor, violenţelor, faptelor de ultraj cărora le-ar putea fi victimă în exercitarea funcţiei publice sau în legătură cu aceasta. Pentru garantarea acestui drept, autoritatea sau instituţia publică va solicita sprijinul organelor abilitate, potrivit legii.
(6) Autorităţile şi instituţiile publice pot stabili, prin acte normative, măsurile speciale de protecţie pentru funcţionarii publici care desfăşoară activităţi cu grad ridicat de risc profesional.

Art 21 Dreptul de a fi despăgubit pentru prejudiciile materiale suferite din culpa autorităţii sau instituţiei publice (ART. 428 din Codul Administrativ)

Autoritatea sau instituţia publică este obligată să îl despăgubească pe funcţionarul public în situaţia în care acesta a suferit, din culpa autorităţii sau instituţiei publice, un prejudiciu material în timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.
Art 22 Desfăşurarea de activităţi în sectorul public şi în sectorul privat (ART. 429 din Codul Administrativ)

Funcţionarii publici pot desfăşura activităţi remunerate în sectorul public şi în sectorul privat, cu respectarea prevederilor legale privind incompatibilităţile şi conflictul de interese.
SECTIUNEA II
Îndatoririle funcţionarilor publici
Art 23 Respectarea Constituţiei şi a legilor (ART. 430 din Codul Administrativ)

(1) Funcţionarii publici au obligaţia ca prin actele şi faptele lor să promoveze supremaţia legii, să respecte Constituţia
şi legile ţării, statul de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor în relaţia cu administraţia publică, precum şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu aplicarea normelor de conduită care rezultă din îndatoririle prevăzute de lege.
(2) Funcţionarii publici trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi, datorată naturii funcţiilor publice deţinute.
Art 24 Profesionalismul şi imparţialitatea (ART. 431 din Codul Administrativ)

(1) Funcţionarii publici trebuie să exercite funcţia publică cu obiectivitate, imparţialitate şi independenţă, fundamentându-şi activitatea, soluţiile propuse şi deciziile pe dispoziţii legale şi pe argumente tehnice şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici.
(2) În activitatea profesională, funcţionarii publici au obligaţia de diligenţă cu privire la promovarea şi implementarea soluţiilor propuse şi a deciziilor, în condiţiile prevăzute la alin. (1).
(3) În exercitarea funcţiei publice, funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine neutră faţă de orice interes personal, politic, economic, religios sau de altă natură şi să nu dea curs unor eventuale presiuni, ingerinţe sau influenţe de orice natură.
(4) Principiul independenţei nu poate fi interpretat ca dreptul de a nu respecta principiul subordonării ierarhice.
Art 25 Obligaţii în exercitarea dreptului la libera exprimare (ART. 432 din Codul Administrativ)

(1) Funcţionarii publici au dreptul la libera exprimare, în condiţiile legii.
(2) În exercitarea dreptului la liberă exprimare, funcţionarii publici au obligaţia de a nu aduce atingere demnităţii, imaginii, precum şi vieţii intime, familiale şi private a oricărei persoane.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei publice deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
(4) În activitatea lor, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale sau de popularitate. În exprimarea opiniilor, funcţionarii publici trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.
Art 26 Asigurarea unui serviciu public de calitate (ART. 433 din Codul Administrativ)

(1) Funcţionarii publici au obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetăţenilor prin participarea activă la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competenţelor autorităţilor şi ale instituţiilor publice.
(2) În exercitarea funcţiei deţinute, funcţionarii publici au obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea autorităţilor şi instituţiilor publice.
Art 27 Loialitatea faţă de autorităţile şi instituţiile publice (ART. 434 din Codul Administrativ)
(1) Funcţionarii publici au obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis:
a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
b) să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea are calitatea de parte sau să furnizeze în mod neautorizat informaţii în legătură cu aceste litigii;
c) să dezvăluie şi să folosească informaţii care au caracter secret, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
d) să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
(3) Prevederile alin.(2) se aplică şi după încetarea raportului de serviciu, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd alte termene.
Art 28 Obligaţia de a informa autoritatea sau instituţia publică cu privire la situaţia personală generatoare de acte juridice (ART. 435 din Codul Administrativ)
Funcţionarul public are îndatorirea de a informa autoritatea sau instituţia publică, în mod corect şi complet, în scris, cu privire la situaţiile de fapt şi de drept care privesc persoana sa şi care sunt generatoare de acte administrative în condiţiile expres prevăzute de lege.
Art 29 Interdicţii şi limitări în ceea ce priveşte implicarea în activitatea politică (ART. 436 din Codul Administrativ)
(1) Funcţionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite, cu respectarea interdicţiilor şi limitărilor prevăzute la art. 242 alin. (4) şi art. 420 din Ordonanta de Urgenta nr. 57 din 03.07.2019 privind Codul Administrativ.
(2) Funcţionarii publici au obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor ce le revin, să se abţină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor şi preferinţelor lor politice, să nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizaţie căreia îi este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice.
(3) În exercitarea funcţiei publice, funcţionarilor publici le este interzis:
a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice, a organizaţiilor cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice, a fundaţiilor sau asociaţiilor care funcţionează pe lângă partidele politice, precum şi pentru activitatea candidaţilor independenţi;
b) să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;
c) să afişeze, în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice, însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla şi/sau denumirea partidelor politice, ale organizaţiilor cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice, ale fundaţiilor sau asociaţiilor care funcţionează pe lângă partidele politice, ale candidaţilor acestora, precum şi ale candidaţilor independenţi;
d) să se servească de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a-şi exprima sau manifesta convingerile politice;
e) să participe la reuniuni publice cu caracter politic pe durata timpului de lucru.

Art 30 Îndeplinirea atribuţiilor (ART. 437 din Codul Administrativ)

(1) Funcţionarii publici răspund, potrivit legii, de îndeplinirea atribuţiilor ce le revin din funcţia publică pe care o deţin, precum şi a atribuţiilor ce le sunt delegate.
(2) Funcţionarul public are îndatorirea să îndeplinească dispoziţiile primite de la superiorii ierarhici.
(3) Funcţionarul public are dreptul să refuze, în scris şi motivat, îndeplinirea dispoziţiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale. Funcţionarul public are îndatorirea să aducă la cunoştinţă superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziţia astfel de situaţii.
(4) În cazul în care se constată, în condiţiile legii, legalitatea dispoziţiei prevăzute la alin. (3), funcţionarul public răspunde în condiţiile legii.
Art 31 Limitele delegării de atribuţii (ART. 438 din Codul Administrativ)
(1) Delegarea de atribuţii corespunzătoare unei funcţii publice vacante se dispune motivat prin act administrativ de către persoana care are competenţa de numire în funcţia publică, pe o perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic, în condiţiile prevazute in Ordonanta de Urgenta nr. 57 din 03.07.2019 privind Codul Administrativ.
(2) Delegarea de atribuţii corespunzătoare unei funcţii publice ocupate al cărei titular se află în concediu în condiţiile legii sau este delegat în condiţiile art. 504 din Ordonanta de Urgenta nr. 57 din 03.07.2019 privind Codul Administrativ ori se află în deplasare în interesul serviciului se stabileşte prin fişa postului şi operează de drept, în condiţiile prezentului cod.
(3) Delegarea de atribuţii corespunzătoare unei funcţii publice nu se poate face prin delegarea tuturor atribuţiilor corespunzătoare unei funcţii publice către acelaşi funcţionar public. Funcţionarul public care preia atribuţiile delegate exercită pe perioada delegării de atribuţii şi atribuţiile funcţiei publice pe care o deţine, precum şi atribuţiile parţial preluate, cu excepţia situaţiei în care atribuţiile delegate presupun exercitarea controlului ierarhic asupra funcţiei deţinute.
(4) În situaţia în care funcţia publică ale cărei atribuţii sunt delegate şi funcţia publică al cărei titular preia parţial atribuţiile delegate se află într-un raport ierarhic de subordonare, funcţionarul public care preia atribuţiile delegate semnează pentru funcţia publică ierarhic superioară.
(8) Delegarea de atribuţii se face numai cu informarea prealabilă a funcţionarului public căruia i se deleagă atribuţiile.
(9) Funcţionarul public care preia atribuţiile delegate trebuie să îndeplinească condiţiile de studii şi de vechime necesare pentru ocuparea funcţiei publice ale cărei atribuţii îi sunt delegate.
(10) Nu pot fi delegate atribuţii funcţionarilor publici debutanţi sau funcţionarilor publici care exercită funcţia publică în temeiul unui raport de serviciu cu timp parţial.
(11) Funcţionarii publici pot îndeplini unele atribuţii corespunzătoare unei funcţii de demnitate publică, ale unei funcţii de autoritate publică sau ale unei alte funcţii publice, numai în condiţiile expres prevăzute de lege.
(12) În cazul funcţiilor publice de execuţie vacante, cu excepţia funcţiilor publice de auditor şi consilier juridic, atunci când aceste funcţii sunt unice în cadrul autorităţii sau instituţiei publice, atribuţiile pot fi delegate către cel puţin doi funcţionari publici, cu respectarea prevederilor alin. (1) şi (8)-(10).
Art 32 Păstrarea secretului de stat, secretului de serviciu   şi confidenţialitatea (art 439 din Codul administrativ)
Funcţionarii publici   au obligaţia să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţă în exercitarea funcţiei publice, în condiţiile legii, cu aplicarea dispoziţiilor în vigoare privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Art 33 Interdicţia privind acceptarea darurilor sau a altor avantaje (ART. 440
din Codul administrativ)
(1) Funcţionarilor publici le este interzis să solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alţii, în considerarea funcţiei lor publice, daruri sau alte avantaje.
(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) bunurile pe care funcţionarii publici le-au primit cu titlu gratuit în cadrul unor activităţi de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei publice deţinute, care se supun prevederilor legale specifice.
Art 34 Utilizarea responsabilă a resurselor publice (ART. 441 din Codul administrativ)
(1) Funcţionarii publici sunt obligaţi să asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.
(2) Funcţionarii publici au obligaţia să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând autorităţii sau instituţiei publice numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei publice deţinute.
(3) Funcţionarii publici trebuie să propună şi să asigure, potrivit atribuţiilor care le revin, folosirea utilă şi eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.
(4) Funcţionarilor publici care desfăşoară activităţi în interes personal, în condiţiile legii, le este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica autorităţii sau a instituţiei publice pentru realizarea acestora.
Art 35 Subordonarea ierarhică (ART. 442 din codul administrativ)
Funcţionarii publici au obligaţia de a rezolva, în termenele stabilite de către superiorii ierarhici, lucrările şi sarcinile repartizate.
Art 36 Folosirea imaginii proprii (ART. 443 din Codul Administrativ)
Funcţionarilor publici le este interzis să permită utilizarea funcţiei publice în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale.
Art 37 Limitarea participării la achiziţii, concesionări sau închirieri (ART. 444 din Codul administrativ)
(1) Un funcţionar public nu poate achiziţiona un bun aflat în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, supus vânzării în condiţiile legii, în următoarele situaţii:
a) când a luat cunoştinţă, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute;
b) când a participat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv;
c) când poate influenţa operaţiunile de vânzare sau când a obţinut informaţii la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul concesionării sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.
(3) Funcţionarilor publici le este interzisă furnizarea informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege.
Art 38 Respectarea regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor (ART. 445 din Codul administrativ)

(1) Funcţionarii publici au obligaţia să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor ,precum şi normele de conduită.
(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), funcţionarii publici trebuie să exercite un rol activ, având obligaţia de a evalua situaţiile care pot genera o situaţie de incompatibilitate sau un conflict de interese şi de a acţiona pentru prevenirea apariţiei sau soluţionarea legală a acestora.
(3) În situaţia intervenirii unei incompatibilităţi sau a unui conflict de interese, funcţionarii publici au obligaţia de a acţiona conform prevederilor legale pentru încetarea incompatibilităţii sau a conflictului de interese, în termen legal.
(4) La numirea într-o funcţie publică, la încetarea raportului de serviciu, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege, funcţionarii publici sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative
,cu modificările şi completările ulterioare, declaraţia de avere şi declaraţia de interese. Declaraţia de avere şi declaraţia de interese se actualizează anual, potrivit legii.
Art 39 Activitatea publică (ART. 446 din Codul administrativ)

(1) Comunicarea oficială a informaţiilor şi datelor privind activitatea autorităţii sau instituţiei publice, precum şi relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către funcţionarii publici desemnaţi în acest sens de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, în condiţiile legii.
(2) Funcţionarii publici desemnaţi să participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de conducătorul autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
(3) În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, funcţionarii publici pot participa la activităţi sau dezbateri publice, având obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea.
(4) Funcţionarii publici pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora şi publica articole de specialitate şi lucrări literare ori ştiinţifice, în condiţiile legii.
(5) Funcţionarii publici pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic ori a celor care ar putea afecta prestigiul funcţiei publice.
(6) În cazurile prevăzute la alin. (4) şi (5), funcţionarii publici nu pot utiliza informaţii şi date la care au avut acces în exercitarea funcţiei publice, dacă acestea nu au caracter public. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(7) În exercitarea dreptului la replică şi la   rectificare, a dreptului la demnitate, a dreptului la imagine, precum şi a dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, funcţionarii publici îşi pot exprima public opinia personală în cazul în care prin articole de presă sau în emisiuni audiovizuale s-au făcut afirmaţii defăimătoare la adresa lor sau a familiei lor. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(8) Funcţionarii publici îşi asumă responsabilitatea pentru apariţia publică şi pentru conţinutul informaţiilor prezentate, care trebuie să fie în acord cu principiile şi normele de conduită prevăzute de prezentul cod.
(9) Prevederile alin.(1)-(8) se aplică indiferent de modalitatea şi de mediul de comunicare.
Art 40 Conduita în relaţiile cu cetăţenii (ART. 447 din Codul administrativ)

(1) În relaţiile cu persoanele fizice şi cu   reprezentanţii persoanelor juridice care se adresează autorităţii sau instituţiei publice, funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine, integritate morală şi profesională.
(2) Funcţionarii publici au obligaţia de a nu adduce atingere onoarei, reputaţiei, demnităţii, integrităţii fizice şi morale a persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei publice, prin:
a) întrebuinţarea unor expresii jignitoare;
b) acte sau fapte care pot afecta integritatea fizică sau psihică a oricărei persoane.
(3) Funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea legală, clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor.
(4) Pentru realizarea unor raporturi sociale şi profesionale care să asigure demnitatea persoanelor, eficienţa activităţii, precum şi creşterea calităţii serviciului public, se recomandă respectarea normelor de conduită prevăzute la alin. (1)-(3) şi de către celelalte subiecte ale acestor raporturi.
(5) Funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine demnă şi civilizată faţă de orice persoană cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei publice, fiind îndrituiţi, pe bază de reciprocitate, să solicite acesteia un comportament similar.
(6) Funcţionarii publici au obligaţia de a asigura egalitatea de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, principiu conform căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a preveni şi combate orice formă de discriminare în îndeplinirea atribuţiilor profesionale.
Art 41 Obiectivitate şi responsabilitate în luarea deciziilor (ART. 449 din Codul administrativ)
(1) În procesul de luare a deciziilor, funcţionarii publici au obligaţia să acţioneze conform prevederilor legale şi să îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi imparţial.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis să promită luarea unei decizii de către autoritatea sau instituţia publică, de către alţi funcţionari publici, precum şi îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.
(3) Funcţionarii publici de conducere sunt obligaţi să sprijine propunerile şi iniţiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătăţirii activităţii autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi a calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor.
(4) În exercitarea atribuţiilor de coordonare, precum şi a atribuţiilor specifice funcţiilor publice de conducere, funcţionarii publici au obligaţia de a asigura organizarea activităţii personalului, de a manifesta iniţiativă şi responsabilitate şi de a susţine propunerile personalului din subordine.
(5) Înalţii funcţionari publici şi funcţionarii publici de conducere au obligaţia să asigure egalitatea de şanse şi tratament cu privire la dezvoltarea carierei personalului din subordine, în condiţiile legislaţiei specifice aplicabile fiecărei categorii de personal. În acest sens, aceştia au obligaţia:
a) să repartizeze sarcinile în mod echilibrat, corespunzător nivelului de competenţă aferent funcţiei publice ocupate şi carierei individuale a fiecărei persoane din subordine;
b) să asigure coordonarea modului de îndeplinire a sarcinilor, cu valorificarea corespunzătoare a competenţelor fiecărei persoane din subordine;
c) să monitorizeze performanţa profesională individuală şi colectivă a personalului din subordine, să semnaleze în mod individual performanţele necorespunzătoare şi să implementeze măsuri destinate ameliorării performanţei individuale şi, după caz, colective, atunci când este necesar;
d) să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propun acordarea de stimulente materiale sau morale;
e) să evalueze în mod obiectiv necesarul de instruire profesională al fiecărui subordonat şi să propună participarea la programe de formare şi perfecţionare profesională pentru fiecare persoană din subordine;
f) să delege sarcini şi responsabilităţi, în condiţiile legii, persoanelor din subordine care deţin cunoştinţele, competenţele şi îndeplinesc condiţiile legale necesare exercitării funcţiei respective;
g) să excludă orice formă de discriminare şi de hărţuire, de orice natură şi în orice situaţie, cu privire la personalul din subordine.
(6) În scopul asigurării condiţiilor necesare îndeplinirii cu imparţialitate a îndatoririlor ce decurg din raporturile ierarhice, înalţii funcţionari publici şi funcţionarii publici de conducere au obligaţia de a nu se angaja în relaţii patrimoniale cu personalul din subordine.
Art 42 Obligaţia respectării regimului cu privire la sănătate şi securitate în muncă (ART. 450 din Codul administrativ)

Funcţionarii publici au obligaţia de a se supune controlului de medicina muncii şi expertizelor medicale ca urmare a recomandărilor formulate de medicul de medicina muncii, în condiţiile legii.

 

CAPITOLUL III
Drepturi si obligatii ale personalului contractual din administratia publica
prevazute la art. 549 pana la art 552 din Ordonanta de Urgenta nr. 57 din 03.07.2019 privind Codul Administrativ


Art 43 Drepturi şi obligaţii ale personalului contractual în conformitate cu legislaţia muncii. (art 549 din Codul administrativ)
(1) Personalul contractual încadrat în autorităţi şi instituţii publice în baza unui contract individual de muncă exercită drepturile şi îndeplineşte obligaţiile stabilite de legislaţia în vigoare în domeniul raporturilor de muncă şi de contractele colective de muncă direct aplicabile.
  
Art 44 Depunerea declaraţiilor de avere şi de interese(ART. 550 din Codul administrativ)
Personalul contractual depune declaraţii de avere şi de interese numai în condiţiile Legii nr. 176/2010. (personalul contractual de conducere)
.
  
Art 45 Alte drepturi şi obligaţii specifice personalului contractual ( ART. 551din Codul administrativ)
(1) Personalul contractual are dreptul şi obligaţia de a-şi îmbunătăţi în mod continuu abilităţile şi pregătirea profesională. Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să elaboreze planul de perfecţionare profesională a personalului contractual, anual, precum şi obligaţia să prevadă în buget sumele necesare pentru plata programelor de pregătire, formare şi perfecţionare profesională organizate de Institutul Naţional de Administraţie sau de alţi furnizori de formare şi perfecţionare profesională, a cheltuielilor de transport, cazare şi masă, în condiţiile legii.
(2) Programele de formare specializată destinate dezvoltării competenţelor necesare exercitării unei funcţii contractuale de conducere sunt organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii.
(3) Dispoziţiile art. 376 alin. (2), 430, 432-434, 437-441, 443-449, 458 şi art. 506 alin. (1)-(9) din Ordonanta de Urgenta 57/2019 privind Codul administrativ se aplică în mod corespunzător şi personalului contractual.
Art 46 Salarizarea personalului contractual (ART. 552 din Codul administrativ)

(1) Salarizarea personalului contractual se face în condiţiile legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi în condiţiile legislaţiei muncii.
contractual trimis în străinătate  (2) Personalul pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar beneficiază de drepturile prevăzute de reglementările specifice în domeniu.


CAPITOLUL IV


Sanctiunile disciplinare, fapte care constituie abateri disciplinare si raspunderea functionarilor publici art. 490-492din Codul Administrativ si

SECTIUNEA I
  Art 47 Tipuri de răspundere (ART. 490 din Codul administrativ)

(1) Încălcarea de către funcţionarii publici, cu vinovatie a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea administrativă, civilă sau penală, în condiţiile legii şi ale prezentului cod.
  (2) Semnarea, contrasemnarea sau avizarea de către funcţionarii publici a proiectelor de acte administrative şi a documentelor de fundamentare a acestora, cu încălcarea prevederilor legale, atrage răspunderea acestora în condiţiile legii.
  (3) Funcţionarul public are dreptul de a refuza semnarea, respectiv contrasemnarea ori avizarea actelor şi documentelor prevăzute la alin. (2), dacă le consideră ilegale, cu respectarea prevederilor art. 437 alin. (3).
  (4) Refuzul funcţionarului public de a semna, respectiv de a contrasemna ori aviza actele şi documentele prevăzute la alin. (2) se face în scris şi motivat în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii actelor, cu excepţia situaţiilor în care prin acte normative cu caracter special sunt prevăzute alte termene, şi se înregistrează într-un registru special destinat acestui scop.
(5) Funcţionarii publici care refuză să semneze respectiv să contrasemneze ori avizeze sau care prezintă obiecţii cu privire la legalitate asupra actelor şi documentelor prevăzute la alin. (2), fără a indica temeiuri juridice, în scris, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (4), răspund în condiţiile legii.
  Art 48 Răspunderea în solidar cu autoritatea sau cu instituţia publică (ART. 491 din Codul administrativ)
  (1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim se poate adresa instanţei judecătoreşti, în condiţiile legii, împotriva autorităţii sau instituţiei publice care a emis actul sau care a refuzat să rezolve cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim.
  (2) În cazul în care acţiunea se admite, plata daunelor se asigură din bugetul autorităţii sau instituţiei publice prevăzute la alin. (1). Dacă instanţa judecătorească constată vinovăţia funcţionarului public, persoana respectivă va fi obligată la plata daunelor, solidar cu autoritatea sau instituţia publică.
a funcţionarului public nu  
(3) Răspunderea juridică a funcţionarului public nu se poate angaja dacă acesta a respectat prevederile legale şi procedurile administrative aplicabile autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
  
  Art 49 Răspunderea administrativ-disciplinară (ART. 492 din Codul administrativ)

  (1) Încălcarea cu vinovăţie de către funcţionarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcţiei publice pe care o deţin şi a normelor de conduită profesională şi civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea administrativ-disciplinară a acestora.
  (2) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:
  a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
  b) neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;
  c) absenţa nemotivată de la serviciu;
  d) nerespectarea programului de lucru;
  e) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal;
  f) nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor cu acest caracter;
  g) manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care funcţionarul public îşi desfăşoară activitatea;
  h) desfăşurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi cu caracter politic;
  i) refuzul nemotivat de a îndeplini atribuţiile de serviciu;
  j) refuzul nemotivat de a se supune controlului de medicina muncii şi expertizelor medicale ca urmare a recomandărilor formulate de medicul de medicina muncii, conform prevederilor legale;
  k) încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri şi interdicţii stabilite prin lege pentru funcţionarii publici, altele decât cele referitoare la conflicte de interese şi incompatibilităţi;
  l) încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilităţi dacă funcţionarul public nu acţionează pentru încetarea acestora într-un termen de 15 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate;
  m) încălcarea prevederilor referitoare la conflicte de interese;
  n) alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative din domeniul funcţiei publice şi funcţionarilor publici sau aplicabile acestora.
  (3) Sancţiunile disciplinare sunt:
  a) mustrarea scrisă;
  b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni;
  c) diminuarea drepturilor salariale cu 10-15% pe o perioadă de până la un an de zile;
  d) suspendarea dreptului de promovare pe o perioadă de la unu la 3 ani;
  e) retrogradarea într-o funcţie publică de nivel inferior, pe o perioadă de până la un an, cu diminuarea corespunzătoare a salariului;
 f) destituirea din funcţia publică. 
  (4) Ca urmare a săvârşirii abaterilor disciplinare prevăzute la alin. (2), se aplică următoarele sancţiuni disciplinare:
  a) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. a), b) şi d), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. a) sau b);
  b) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. c) se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. b)-f);
  c) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. e)-h), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. c)-f);
  d) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. i)-k) şi m), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3);
  e) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. l), se aplică sancţiunea disciplinară prevăzută la alin. (3) lit. f), în condiţiile prevăzute la art. 520;
 f) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin.(2) lit. n), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3).
  (5) Pentru funcţionarii publici de execuţie sancţiunea prevăzută la alin. (3) lit. e) se aplică prin transformarea funcţiei publice pe care o ocupă, pe perioada de executare a sancţiunii disciplinare. Pentru funcţionarii publici de conducere în situaţia în care sancţiunea prevăzută la alin. (3) lit. e) nu se poate aplica pentru că nu există o funcţie publică de conducere de nivel inferior vacantă în cadrul autorităţii sau instituţiei publice, se aplică sancţiunea disciplinară prevăzută la alin. (3) lit. c).
  (6) La individualizarea sancţiunii disciplinare, conform prevederilor alin. (4), se va ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, gradul de vinovăţie şi consecinţele abaterii, comportarea generală în timpul serviciului a funcţionarului public, precum şi de existenţa în antecedentele acestuia a altor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate în condiţiile prezentului cod.
  (7) În caz de concurs de abateri disciplinare, se aplică sancţiunea disciplinară aferentă abaterii disciplinare celei mai grave.
  (8) Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data sesizării comisiei de disciplină, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare, cu excepţia abaterii disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. l) cu privire la incompatibilităţi, pentru care sancţiunea disciplinară se aplică în condiţiile prevăzute la art. 520 lit. b).
  (9) În cazul în care fapta funcţionarului public a fost sesizată ca abatere disciplinară şi ca infracţiune, procedura angajării răspunderii disciplinare se suspendă până la dispunerea clasării ori renunţării la urmărirea penală sau până la data la care instanţa judecătorească dispune achitarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei sau încetarea procesului penal. În aceste situaţii, procedura angajării răspunderii disciplinare se reia şi sancţiunea disciplinară se aplică în termen de cel mult un an de la data reluării.
  (10) Pe perioada cercetării administrative, în care funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară poate influenţa cercetarea administrativă, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice are obligaţia de a interzice accesul acestuia la documentele care pot influenţa cercetarea sau, după caz, de a dispune mutarea temporară a funcţionarului public în cadrul autorităţii ori instituţiei publice ori în cadrul altei structuri fără personalitate juridică a autorităţii ori instituţiei publice. Măsura se dispune pe întreaga durată pe care funcţionarul public poate influenţa cercetarea administrativă.
 (11) În situaţia care în cazul funcţionarilor în publici de conducere nu este posibilă aplicarea prevederilor alin. (10), persoana care are competenţa numirii în funcţia publică are obligaţia să dispună mutarea temporară a funcţionarului public într-o funcţie publică corespunzătoare nivelului de studii, cu menţinerea drepturilor salariale avute.
Art 50 Comisia de disciplina
Atributiile comisiei de disciplina se completeaza si cu aceea de a cerceta incalcarea prevederilor prezentului Cod etic si de integritate si de a propune aplicarea sanctiunilor disciplinare, in conditiile OUG 57/2019 privind Codul Administrativ si a Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii, cu modificarile si completarile ulterioare.
Angajatii Politiei Locale Ploiesti nu pot fi sanctionati sau prejudiciati, in niciun fel pentru sesizarea cu buna-credinta a comisiei de disciplina competente, in conditiile legii, cu privire la cazurile de incalcare a normelor de conduita.
In cazurile in care faptele savarsite intrunesc elemente constitutive ale unor infractiuni, vor fi sesizate organelle de urmarire penala competente, in conditiile legii.

 

Tipuri de raspundere prevazute la art. 553 si raspunderea personalului contractual art. 563-579 din Codul Administrativ si sanctiuni disciplinare ale personalului contractual cf. 248 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare

SECTIUNEA II
    Art 51 Tipurile de răspundere a personalului contractual (ART. 553 din Codul administrativ)

  (1) Încălcarea de către personalul contractual cu vinovăţie a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz.
  (2) Dispoziţiile art. 490 şi 491 din Codul Administrativ se aplică în mod corespunzător. (art. 490 - tipuri de raspundere a functionarilor publici si art 491-raspunderea functionarilor publici in solidar cu autoritatea sau cu institutia publica.)

  Art 52. Răspunderea juridică (ART. 563 din Codul administrativ)

  Răspunderea juridică reprezintă forma răspunderii sociale stabilită de stat, în urma încălcării normelor de drept printr-un fapt ilicit şi care determină suportarea consecinţelor corespunzătoare de către cel vinovat, prin utilizarea forţei de constrângere a statului în scopul restabilirii ordinii de drept astfel lezate.
  
  Art 53. Formele răspunderii juridice în administraţia publică (ART. 564 din Codul administrativ)
  (1) Săvârşirea unor fapte ilicite, de către personalul prevăzut de art. 5 lit. gg), în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, atrage răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz.
(2) Răspunderea civilă si penala se angajeaza conform legislaţiei specifice.
  
  Art 54. Răspunderea administrativă (ART. 565 din Codul administrativ)
  (1) Răspunderea administrativă reprezintă acea formă a răspunderii juridice care constă în ansamblul de drepturi şi obligaţii conexe de natură administrativă care, potrivit legii, se nasc ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite prin care se încalcă norme ale dreptului administrativ.
  (2) Răspunderea se stabileşte în funcţie de forma de vinovăţie şi de participarea efectivă la încălcarea legii.
(3) Răspunderea administrativă nu exclude şi se poate completa cu alte forme ale răspunderii juridice, în condiţiile legii.
  Art 55. Formele răspunderii administrative (ART. 566 din Codul administrativ)
Răspunderea administrativa poate fi:
● disciplinara
● contravenţională
● patrimonială.
  
 Art 56. Răspunderea administrativ-disciplinară (ART. 568 din Codul Administrativ)

 (1) Răspunderea administrativ-disciplinară reprezintă o formă a răspunderii administrative care intervine în cazul săvârşirii unei abateri disciplinare, în sensul încălcării de către demnitari, funcţionari publici şi asimilaţii acestora a îndatoririlor de serviciu şi a normelor de conduită obligatorie prevăzute de lege.
 (2) Răspunderea stabileşte cu respectarea principiului contradictorialităţii şi al dreptului la apărare şi este supusă controlului instanţelor de contencios administrativ, în condiţiile legii.
    
Art 57. Răspunderea administrativ-contravenţională (ART. 572 din Codul Administrativ)
     
Răspunderea administrativ-contravenţională reprezintă o formă a răspunderii administrative care intervine în cazul săvârşirii unei contravenţii identificate potrivit legislaţiei specifice în domeniul contravenţiilor.
Art 58. Răspunderea administrativ-patrimonială (ART. 573 din Codul Administrativ)
     
Răspunderea administrativ-patrimonială reprezintă o formă a răspunderii administrative care constă în obligarea statului sau, după caz, a unităţilor administrativ-teritoriale la repararea pagubelor cauzate unei persoane fizice sau juridice prin orice eroare judiciară, pentru limitele serviciului public, printr-un act administrativ ilegal sau prin refuzul nejustificat al administraţiei publice de a rezolva o cerere privitoare la un drept recunoscut de lege sau la un interes legitim.

Art 59. (1) Conform ART. 248 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară sunt:

a)  avertismentul scris;
b)  retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;
c) reducerea  salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
d) reducerea  salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;
e) desfacerea  disciplinară a contractului individual de muncă.
(2) În cazul în care, prin statute profesionale aprobate prin lege specială, se stabileşte un alt regim sancţionator, va fi aplicat acesta.
(3) Sancţiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacă salariatului nu i se aplică o nouă sancţiune disciplinară în acest termen. Radierea sancţiunilor disciplinare se constată prin decizie a angajatorului emisă în formă scrisă.
Dispozitiile prezentului Cod de etica si integritate, privind personalul contractual, se completeaza cu prevederile legislatiei muncii, precum si cu reglementarile de drept comun civile, administrativ sau penale, dupa caz.
CAPITOLUL V
Coordonarea, monitorizarea si controlul aplicarii normelor de conduita profesionala pentru functionarii publici si pentru personalul contractual din cadrul Politiei Locale a Municipiului Ploiesti
Art. 60 Consilierea etica a functionarilor publici si asigurarea informarii si a raportarii cu privire la normele de conduit ( art. 451 din Codul Administrativ)
Obligaţiile autorităţilor şi instituţiilor publice   cu privire la asigurarea consilierii etice a funcţionarilor publici şi a informării şi a raportării cu privire la normele de conduită
(1) În scopul aplicării eficiente a dispoziţiilor prezentului cod referitoare la conduita funcţionarilor publici în exercitarea funcţiilor deţinute, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice vor desemna un funcţionar public, de regulă din cadrul compartimentului de resurse umane, pentru consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită.
(2) În mod excepţional, în funcţie de numărul de personal din cadrul autorităţii sau instituţiei publice, de complexitatea problemelor şi de volumul activităţii specifice, pot fi desemnaţi doi consilieri de etică.
(3) Desemnarea consilierului de etică se face prin act administrativ al conducătorului instituţiei publice. Procedura de desemnare, atribuţiile şi modalitatea de raportare a instituţiilor şi autorităţilor în scopul asigurării implementării, monitorizării şi controlului respectării principiilor şi normelor de conduită a funcţionarilor publici se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
(4) Consilierea etică are caracter confidenţial şi se desfăşoară în baza unei solicitări formale adresate consilierului de etică sau la iniţiativa sa atunci când din conduita funcţionarului public rezultă nevoia de ameliorare a comportamentului acestuia. Consilierul de etică are obligaţia de a nu comunica informaţii cu privire la activitatea derulată decât în situaţia în care aspectele semnalate pot constitui o faptă penală.
(5) Autorităţile şi instituţiile publice   implementează măsurile considerate necesare pentru respectarea dispoziţiilor prezentului cod privind principiile şi normele de conduită şi sprijină activitatea consilierului de etică.
(6) În aplicarea dispoziţiilor prezentului cod   referitoare la conduita funcţionarilor publici, orice activitate care implică prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu respectarea prevederilor legislaţiei pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.
(7) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să asigure participarea consilierilor de etică la programele de formare şi perfecţionare profesională, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii.
(8) Pentru informarea cetăţenilor, compartimentele de relaţii cu publicul au obligaţia de a asigura publicarea principiilor şi normelor de conduită pe pagina de internet şi de a le afişa la sediul autorităţii sau instituţiei publice, într-un loc vizibil şi accesibil publicului.
(9) Funcţionarii publici nu pot fi sancţionaţi sau prejudiciaţi în niciun fel pentru că s-au adresat consilierului de etică cu solicitarea de a primi consiliere cu privire la respectarea principiilor şi normelor de conduită.
Art 61 Consilierul de etică (art 452 din Codul Administrativ) 
(1) În scopul respectării şi monitorizării   implementării principiilor şi normelor de conduită de către funcţionarii publici, consilierul de etică exercită un rol activ în domeniul prevenirii încălcării normelor de conduită prevăzute de prezentul Cod. În exercitarea acestui rol consilierii de etică îndeplinesc atribuţiile prevăzute de Codul Administrativ şi de hotărârea Guvernului , la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
(2) Dobândirea calităţii de consilier de etică   vizează deţinerea unui statut temporar, atribuit cu respectarea unor condiţii expres, unui funcţionar public pentru o perioadă de 3 ani.
(3) În perioada exercitării calităţii de consilier de etică funcţionarul public îşi păstrează şi funcţia publică deţinută. Dreptul la carieră al funcţionarului public este cel corespunzător funcţiei publice deţinute.
(4) Fişa postului corespunzătoare funcţiei deţinute de consilierul de etică se elaborează de către compartimentul de resurse umane şi se aprobă de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, prin raportare la atribuţiile stabilite în sarcina acestuia.
(5) Consilierul de etică îşi desfăşoară activitatea pe baza fişei postului întocmite în condiţiile prevăzute la alin. (4). În activitatea de consiliere etică acesta nu se supune subordonării ierarhice şi nu primeşte instrucţiuni de la nicio persoană, indiferent de calitatea, funcţia şi nivelul ierarhic al acesteia.
(6) Poate dobândi calitatea de consilier de etică funcţionarul public care îndeplineşte în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) este funcţionar public definitiv;  
b) ocupă o funcţie publică din clasa I;  
c) are, de regulă, studii superioare în domeniul ştiinţe sociale, astfel cum este definit acest domeniu de studii în condiţiile legislaţiei specifice;
d) prezintă deschidere şi disponibilitate pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin consilierului de etică în conformitate cu prevederile prezentului cod;
e) are o probitate morală recunoscută;  
f) nu i s-a aplicat o sancţiune disciplinară, care nu a fost radiată în condiţiile legii;
g) faţă de persoana sa nu este în curs de desfăşurare cercetarea administrativă în cadrul procedurii disciplinare, în condiţiile legii;
h) faţă de persoana sa nu a fost dispusă începerea urmăririi penale pentru săvârşirea unei infracţiuni contra securităţii naţionale, contra autorităţii, infracţiuni de corupţie sau de serviciu, infracţiuni de fals ori contra înfăptuirii justiţiei;
i) nu se află într-o procedură de evaluare desfăşurată de autoritatea responsabilă de asigurarea integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale, în condiţiile legii;
j) nu se află in niciuna dintre situatile de incompatibilitate cu calitatea de consilier de etică prevăzute mai jos (art 453 din Codul Administrativ).
(7) Dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (6) lit. f)-j) se face prin completarea unei declaraţii de integritate, dată pe propria răspundere a funcţionarului public.
(8) Condiţiile prevăzute la alin. (6) lit. b) şi c) nu sunt obligatorii in cazul autorităţilor şi instituţiilor publice în care numărul de personal este sub 20.
Art 62 Atribuţiile consilierului de etică (art. 454 din Codul Administrativ) 
În exercitarea rolului activ de prevenire a încălcării principiilor şi normelor de conduită, consilierul de etică îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) monitorizează modul de aplicare şi respectare a principiilor şi normelor de conduită de către funcţionarii publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice şi întocmeşte rapoarte şi analize cu privire la acestea;
b) desfăşoară activitatea de consiliere etică, pe baza solicitării scrise a funcţionarilor publici sau la iniţiativa sa atunci când funcţionarul public nu i se adresează cu o solicitare, însă din conduita adoptată rezultă nevoia de ameliorare a comportamentului acestuia;
c) elaborează analize privind cauzele, riscurile şi vulnerabilităţile care se manifestă în activitatea funcţionarilor publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice şi care ar putea determina o încălcare a principiilor şi normelor de conduită, pe care le înaintează conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, şi propune măsuri pentru înlăturarea cauzelor, diminuarea riscurilor şi a vulnerabilităţilor;
d) organizează sesiuni de informare a funcţionarilor publici cu privire la normele de etică, modificări ale cadrului normativ în domeniul eticii şi integrităţii sau care instituie obligaţii pentru autorităţile şi instituţiile publice pentru respectarea drepturilor cetăţenilor în relaţia cu administraţia publică sau cu autoritatea sau instituţia publică respectivă;
e) semnalează practici sau proceduri instituţionale care ar putea conduce la încălcarea principiilor şi normelor de conduită în activitatea funcţionarilor publici;
f) analizează sesizările şi reclamaţiile formulate de cetăţeni şi de ceilalţi beneficiari ai activităţii autorităţii sau instituţiei publice cu privire la comportamentul personalului care asigură relaţia directă cu cetăţenii şi formulează recomandări cu caracter general, fără a interveni în activitatea comisiilor de disciplină;
g) poate adresa în mod direct întrebări sau aplica chestionare cetăţenilor şi beneficiarilor direcţi ai activităţii autorităţii sau instituţiei publice cu privire la comportamentul personalului care asigură relaţia cu publicul, precum şi cu privire la opinia acestora despre calitatea serviciilor oferite de autoritatea sau instituţia publică respectivă.
Monitorizarea aplicarii Codului etic si de integritate ofera informatie consilierului de etica si conducerii institutiei pentru:
- identificarea problemelor in implementarea Codului etic
- identificarea de solutii alternative pentru rezolvarea problemelor.
Respectarea unor principii de baza in consultanta cu privire la normele de conduita este esentiala. Aceste principii trec dincolo de principiile legale si se refera la atitudinea consiliereului de etica in raport cu salariatii pe care ii consiliaza. Aceste principii sunt:
-confidentialitatea si
- nondiscriminarea
Consilierul de etica trebuie sa acorde asistenta doar in vederea asigurarii integritatii si echilibrului in unitate, pentru respectarea cat mai adecvata a drepturilor su libertatilor fundamentale ale omului si a interesului suveran al cetateanului pe care institutia publica trebuie sa il serveasca.
Atat in cazul consultantei cat si in cazul asistentei, este esential pentru consilierul de etica sa ofere colegilor sai un cadru de incredere , ca persoana si ca profesionist. Aceasta inseamna implicit credibilitatea pe care consilierul de etica o are in fata colegilor si in egala masura inseamna disponibilitatea de sprijin pe care o manifesta fata de acestia.


CAPITOLUL VI
Instrumente de lucru pentru monitorizarea aplicarii prevederilor codului de etica si integritate a salariatilor PLP
Art 63 In activitatea sa, Consilierul de etica desemnat poate utiliza metode de lucru diverse precum:
- chestionar administrativ privind respectarea codului etic si de integritate al institutiei pentru toti salariatii institutiei( anexa 2 la prezentul cod etic)
- chestionar de evaluare pentru toti salariatii institutiei cu privire la activitatea de consiliere etica ( anexa 3 la prezentul cod etic)
- model plangere pentru nerespectarea prezentului Cod etic si de integritate (anexa 4 la prezentul cod etic)
- interviul - permite obtinerea de informatii in profunzime cu privire la valorile si credintele ce intemeiaza perceptiile participantilor. Interviul se realizeaza, de regula, dupa centralizarea rezultatelor chestionarelor administrative, pentru a sonda mai in amanunt o anumita problema. Consilierul etic trebuie sa inteleaga cauzele nerespectarii unei anumite norme de conduita. Pot fi cauze care tin de valorile individului, de ceea ce considera drept si nedrept, de modul de organizare al institutiei.
-analiza documentelor
- raportarea rezultatelor monitorizarii. Toata aceasta colectare si analiza de date trebuie prezentata conducatorului institutiei pentru a lua masuri de crestere a respectarii prezentului Cod de conduita si integritate.

Salariatii Politiei Locale Ploiesti, la solicitarea consilierului etic al institutiei, vor completa trimestrial chestionare privind rolul consilierului etic, normele si activitatea de consiliere etica (anexa 3). Formularele completate se vor preda consilierului etic. Chestionarele vor fi folosite doar in scopul centralizarii neregulilor si aduse la cunostinta conducerii institutiei.


Modul de sesizare a posibilelor incalcari ale acestui Cod etic se realizeaza prin completarea chestionarului administrativ anexa 2 care face parte din prezentul cod.

 


CAPITOLUL VII

MASURI PRIVIND SEMNALAREA NEREGULARITATILOR SI PROTECTIA SALARIATILOR CARE LE SEMNALEAZA

Acţiunea de semnalare de către salariaţi a neregulilor trebuie să aibă un caracter transparent pentru eliminarea suspiciunii de delaţiune şi trebuie privită ca exercitarea unei îndatoriri profesionale.
Salariaţii care semnalează nereguli de care, direct sau indirect, au cunoştinţă sunt protejaţi împotriva oricăror discriminări, iar conducătorii au obligaţia de a întreprinde cercetările adecvate, în scopul elucidării celor semnalate şi de a lua, dacă este cazul, măsurile ce se impun.
Art 64 Principiile care guvernează protecţia avertizării în interes public sunt următoarele: (Conform art 4 din Legea nr. 571 din 14 decembrie 2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.)

a) principiul legalităţii, conform căruia autorităţile publice, instituţiile publice şi celelalte unităţi prevăzute la art. 2 au obligaţia de a respecta drepturile şi libertăţile cetăţenilor, normele procedurale, libera concurenţă şi tratamentul egal acordat beneficiarilor serviciilor publice, potrivit legii;
b) principiul supremaţiei interesului public, conform căruia, în înţelesul prezentei legi, ordinea de drept, integritatea, imparţialitatea şi eficienţa autorităţilor publice şi instituţiilor publice, precum şi a celorlalte unităţi prevăzute la art. 2 sunt ocrotite şi promovate de lege;
c) principiul responsabilităţii, conform căruia orice persoană care semnalează încălcări ale legii este datoare să susţină reclamaţia cu date sau indicii privind fapta săvârşită;
d) principiul nesancţionării abuzive, conform căruia nu pot fi sancţionate persoanele care reclamă ori sesizează încălcări ale legii, direct sau indirect, prin aplicarea unei sancţiuni inechitabile şi mai severe pentru alte abateri disciplinare. În cazul avertizării în interes public, nu sunt aplicabile normele deontologice sau profesionale de natură să împiedice avertizarea în interes public;
e) principiul bunei administrări, conform căruia autorităţile publice, instituţiile publice şi celelalte unităţi prevăzute la art. 2 sunt datoare să îşi desfăşoare activitatea în realizarea interesului general, cu un grad ridicat de profesionalism, în condiţii de eficienţă, eficacitate şi economicitate a folosirii resurselor;
f) principiul bunei conduite, conform căruia este ocrotit şi încurajat actul de avertizare în interes public cu privire la aspectele de integritate publică şi bună administrare, cu scopul de a spori capacitatea administrativă şi prestigiul autorităţilor publice, instituţiilor publice şi al celorlalte unităţi prevăzute la art. 2;
g) principiul   echilibrului, conform căruia nici o persoană nu se poate prevala de prevederile prezentei legi pentru a diminua sancţiunea administrativă sau disciplinară pentru o faptă a sa mai gravă;
h) principiul  bunei-credinţe, conform căruia este ocrotită persoana încadrată într-o autoritate publică, instituţie publică sau în altă unitate bugetară dintre cele prevăzute la art. 2, care a făcut o sesizare, convinsă fiind de realitatea stării de fapt sau că fapta constituie o încălcare a legii.
  

 

Art 65 Avertizarea privind fapte de încălcare a legii.
(art 5 din Legea nr. 571 din 14 decembrie 2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.)

   Semnalarea unor fapte prevazute de lege ca fiind abateri disciplinare, contraventii, infractiuni sau incalcari ale normelor interne, constituie avertizare si priveste:
a) infracţiuni  de corupţie, infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, infracţiunile de fals şi infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul;
c) practici sau tratamente preferenţiale ori discriminatorii în exercitarea atribuţiilor unor functii din institutie.
d) încălcarea prevederilor privind incompatibilităţile şi conflictele de interese;
e) folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane;
f) partizanatul politic în exercitarea prerogativelor postului, cu excepţia persoanelor alese sau numite politic;
g) încălcări ale legii în privinţa accesului la informaţii şi a transparenţei decizionale;
h) încălcarea prevederilor legale privind achiziţiile publice şi finanţările nerambursabile;
i) incompetenţa sau neglijenţa în serviciu;
j) evaluări neobiective ale personalului în procesul de recrutare, selectare, promovare, retrogradare şi eliberare din funcţie;
k) încălcări ale procedurilor administrative sau stabilirea unor proceduri interne cu nerespectarea legii;
l) emiterea de acte administrative sau de altă natură care servesc interese de grup sau clientelare;
m) administrarea defectuoasă sau frauduloasă a patrimoniului public şi privat al autorităţilor publice, instituţiilor publice şi al celorlalte unităţi prevăzute la art. 2;
n) încălcarea altor dispoziţii legale care impun respectarea principiului bunei administrări şi cel al ocrotirii interesului public.


Art 66 Protecţia funcţionarilor publici, a personalului contractual şi a altor categorii de personal

(1) În faţa  comisiei de disciplină sau a altor organe similare, salariatii beneficiază de protecţie ( prevazute la art.7 din Legea nr. 571 din 14 decembrie 2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.) după cum urmează:

a) salariatii în interes public beneficiază de prezumţia de bună-credinţă (respectarea principiului buna-credinta), până la proba contrară;
b) la cererea salariatului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare, comisiile de disciplină sau alte organisme similare din cadrul autorităţilor publice, instituţiilor publice sau al altor unităţi prevăzute la art. 2 din Legea nr. 571/2004, au obligaţia de a invita presa şi un reprezentant al sindicatului sau al asociaţiei profesionale. Anunţul se face prin comunicat pe pagina de Internet a autorităţii publice, instituţiei publice sau a unităţii bugetare, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înaintea şedinţei, sub sancţiunea nulităţii raportului şi a sancţiunii disciplinare aplicate.
(3) In situatia in care cel reclamat prin avertizarea in interes public este sef ierhaic, direct sau indirect, ori are atributii de control, inspectie si evaluare a avertizorului, comisia de disciplina sau alt organ similar va asigura protectia avertizorului, ascunzându-i identitatea.

 

 

 

 


CAPITOLUL VIII
Informarea publicului cu privire la respectarea obligaţiilor şi a normelor de conduita (art 457 din Codul Administrativ) si coordonarea si controlul normelor de conduita pentru personalul contractual (art 558 din Codul Administrativ) si asigurarea transparenţei cu privire la respectarea normelor de conduita (art 560 din Codul Administrativ)

 

 Art 67 Informarea publicului cu privire la respectarea obligaţiilor şi a normelor de conduita (art 457 din Codul Administrativ)
(1) Raportul prevăzut la art. 401 alin. (4) lit. i) ,, pe baza rapoartelor transmise de consilierii de etica, elaboreaza rapoarte anuale privind monitorizarea implementarii principiilor si a standardelor de conduit, precum si a procedurilor disciplinare in cadrul institutiilor publice''conţine informaţii cu caracter public, se elaborează în baza rapoartelor autorităţilor şi instituţiilor publice privind respectarea normelor de conduită transmise Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi cuprinde cel puţin următoarele date:
a) numărul şi obiectul sesizărilor privind cazurile de încălcare a normelor de conduită profesională;
b) categoriile şi numărul de funcţionari publici care au încălcat principiile şi normele de conduită;
c) cauzele şi consecinţele nerespectării normelor de conduită;
d) evidenţierea cazurilor în care funcţionarilor publici li s-a cerut să acţioneze sub   presiunea factorului politic.
(2) Rapoartele autorităţilor şi instituţiilor publice privind respectarea normelor de conduită se publică pe site-ul propriu şi se comunică la cererea oricărei persoane interesate.
(3) Raportul prevăzut la art. 401 alin. (4) lit. i) se publică pe site-ul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi se comunică la cererea oricărei persoane interesate.
(4) Informarea publicului cu privire la respectarea obligaţiilor şi a normelor de conduit in exercitarea funcţiilor publice constituie parte integrantă din raportul anual privind managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici, care se elaborează de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici poate să prezinte în raportul anual, în mod detaliat, unele cazuri care prezintă un interes deosebit pentru opinia publică.


Art 68 Coordonarea si controlul normelor de conduita pentru personalul contractual (art 558 din Codul Administrativ)
(1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a coordona, controla şi monitoriza respectarea normelor de conduită de către personalul contractual, din aparatul propriu sau din instituţiile aflate în subordine, coordonare sau sub autoritate, cu respectarea prevederilor în domeniul legislaţiei muncii şi a legislaţiei specifice aplicabile.
(2) Normele de conduită sunt obligatorii pentru personalul contractual din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice.
(3) În scopul îndeplinirii corespunzătoare a activităţilor prevăzute la alin. (1) autorităţile şi instituţiile publice:
a) urmăresc aplicarea şi respectarea în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice a prevederilor prezentului cod referitoare la conduita personalului contractual în exercitarea funcţiilor deţinute;
b) soluţionează petiţiile şi sesizările primite privind încălcarea prevederilor prezentului cod referitoare la conduita personalului contractual în exercitarea funcţiilor deţinute sau le transmite spre soluţionare organului competent, conform legii;
c) elaborează analize şi rapoarte privind respectarea prevederilor prezentului cod referitoare la conduita personalului contractual în exercitarea funcţiilor deţinute;
d) asigură  informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptăţit să se aştepte din partea personalului contractual în exercitarea funcţiei;
e) asigură informarea personalului contractual propriu cu privire la conduita ce trebuie respectată;
f) colaborează cu organizaţiile neguvernamentale care au ca scop promovarea şi apărarea intereselor legitime ale cetăţenilor în relaţia cu personalul din administraţia publică.
(4) Pentru informarea cetăţenilor, compartimentele de relaţii publice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a asigura publicitatea şi de a afişa normele privind conduita personalului propriu la sediul autorităţilor sau instituţiilor publice, într-un loc vizibil.
Persoanele care pot semnala cazuri de abateri si de nereguli sunt:
- orice angajat / fost angajat al institutiei.
- reprezentantii unor institutii cu care institutia publica Politia Locala Ploiesti a avut sau are diverse relatii de serviciu.  
Soluţionarea sesizărilor cu privire la încălcarea normelor de conduită de către personalul contractual (art 559 din Codul Administrativ). Sesizările cu privire la încălcarea normelor de conduită de către personalul contractual sunt analizate şi soluţionate cu respectarea prevederilor în domeniul legislaţiei muncii.
  Art 69 Asigurarea transparenţei cu privire la respectarea   normelor de conduita (art 560 din Codul Administrativ)
- Instituţia publica PLP întocmeste rapoart anual cu privire la respectarea normelor de conduită de către personalul contractual din institutie.
- Formatul şi informaţiile se stabilesc prin ordin al ministrului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice.

Raportul trebuie să conţină cel puţin  următoarele elemente:
a) numărul şi obiectul sesizărilor privind cazurile de încălcare a normelor de conduită profesională;
b) categoriile şi numărul de angajaţi contractuali care au încălcat normele de conduită morală şi profesională;
c) cauzele şi consecinţele nerespectării prevederilor referitoare la conduita personalului contractual în exercitarea funcţiilor deţinute;
d) măsurile de prevenire şi/sau, după caz, sancţiunile aplicate
Raportul se publica pe pagina de internet a Politiei Locale Ploiesti iar publicarea se anunţă prin comunicat difuzat printr-o agenţie de presă.
  
Alte dispoziţii legale aplicabile personalului contractual (art 562 din Codul Administrativ)
Dispoziţiile prezentului titlu se completeaza cu prevederile legislaţiei muncii, precum şi cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CAPITOLUL IX
Formarea si perfectionarea profesionala a functionarilor publici si personalului contractual din cadrul Politiei Locale a municipiului Ploiesti

Art 70 (1)Institutia publica are obligaţia de a asigura participarea pentru fiecare funcţionar public la cel puţin un program de formare şi perfecţionare profesională o dată la doi ani, organizat de Institutul Naţional de Administraţie sau de alţi furnizori de formare profesională, în condiţiile legii, in limita bugetului aprobat. (art 458 alin. 2 din Codul Administrativ).

(2)Normele metodologice cu privire la formarea şi perfectionarea funcţionarilor publici, inclusiv drepturile şi obligaţiile asociate procesului de formare sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice.(art. 458, alin. 10 din Codul Administrativ)

Art 71 Institutia publica are obligaţia să prevadă în buget sumele necesare pentru plata taxelor estimate pentru participarea la programe de formare şi perfecţionare profesională organizate la iniţiativa ori în interesul autorităţii sau instituţiei publice, precum şi, în situaţia în care estimează că programele de formare şi perfecţionare profesională se vor desfăşura în afara localităţii, sumele necesare pentru asigurarea cheltuielilor de transport, cazare şi masă, în condiţiile legislaţiei specific, in limita bugetului aprobat. (art 458, alin.4 din Codul Administrativ)

Art 72 (1) Personalul contractual are dreptul şi obligaţia de a-şi îmbunătăţi în mod continuu abilităţile şi pregătirea profesională. Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să elaboreze planul de perfecţionare profesională a personalului contractual, anual, precum şi obligaţia să prevadă în buget sumele necesare pentru plata programelor de pregătire, formare şi perfecţionare profesională organizate de Institutul Naţional de Administraţie sau de alţi furnizori de formare şi perfecţionare profesională, a cheltuielilor de transport, cazare şi masă, în condiţiile legii. ( art. 551 din codul administrativ)
(2) Programele de formare specializată destinate   dezvoltării competenţelor necesare exercitării unei funcţii contractuale de conducere sunt organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii.
(3) Dispoziţiile art 376, alin. (2), 430,432-434, art. 437-441, 443-449, 458 şi art. 506 alin. (1)-(9) se aplică în mod corespunzător şi personalului contractual (aceste obligatii specifice personalului contractual sunt prevazute la art 551 alin. (1,2 si 3) din Codul Administrativ


CAPITOLUL X

Securitatea şi sănătatea salariaţilor din cadrul PLP (art. 175 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare)

Art 73 Securitatea şi sănătatea salariaţilor din cadrul PLP (art. 175 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare)

(1) Angajatorul are obligaţia să asigure securitatea şi sănătatea salariaţilor în toate aspectele legate de muncă.
(2) Dacă un angajator apelează la persoane sau servicii exterioare, aceasta nu îl exonerează de răspundere în acest domeniu.
(3) Obligaţiile salariaţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu pot aduce atingere responsabilităţii angajatorului.
(4) Măsurile privind securitatea şi sănătatea în muncă nu pot să determine, în niciun caz, obligaţii financiare pentru salariaţi.

  
Dispoziţiile se completează cu dispoziţiile legii speciale, ale contractelor colective de muncă aplicabile, precum şi cu normele şi normativele de protecţie a muncii (art. 176 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 74 Normele şi normativele de protecţie a muncii pot stabili:
a) măsuri generale de protecţie a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, aplicabile tuturor angajatorilor;
b) măsuri de protecţie a muncii, specifice pentru anumite profesii sau anumite activităţi;
c) măsuri de protecţie specifice, aplicabile anumitor categorii de personal;
d) dispoziţii referitoare la organizarea şi funcţionarea unor organisme speciale de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă.
  

Art. 75 (1) În cadrul propriilor responsabilităţi angajatorul va lua măsurile necesare pentru protejarea securităţii şi sănătăţii salariaţilor, inclusiv pentru activităţile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare şi pregătire, precum şi pentru punerea în aplicare a organizării protecţiei muncii şi mijloacelor necesare acesteia
( art. 177 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare
(2) La   adoptarea şi punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (1) se va ţine seama de următoarele principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea locurilor de muncă şi alegerea echipamentelor şi metodelor de muncă şi de producţie, în vederea atenuării, cu precădere, a muncii monotone şi a muncii repetitive, precum şi a reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii;
e) luarea înconsiderare a evoluţiei tehnicii;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos;
g) planificarea prevenirii;
h) adoptarea măsurilor de protecţie colectivă cu prioritate faţă de măsurile de protecţie individuală;
i) aducerea la   cunoştinţa salariaţilor a instrucţiunilor corespunzătoare.
  

Art.76 (1) Angajatorul răspunde de organizarea activităţii de asigurare a sănătăţii şi securităţii în muncă.( art. 178 din legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare).

(2) În cuprinsul regulamentelor interne sunt prevăzute în mod obligatoriu reguli privind securitatea şi sănătatea în muncă.
(3) În elaborarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă angajatorul se consultă cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor, precum şi cu comitetul de securitate şi sănătate în muncă.
  


Art. 77 (1) Angajatorul are obligaţia să organizeze instruirea angajaţilor săi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. (art. 180 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare)
(2) Instruirea se realizează periodic, prin modalităţi specifice stabilite de comun acord de către angajator împreună cu comitetul de securitate şi sănătate în muncă şi cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor.
(3) Instruirea prevăzută la alin. (2) se realizează obligatoriu în cazul noilor angajaţi, al celor care îşi schimbă locul de muncă sau felul muncii şi al celor care îşi reiau activitatea după o întrerupere mai mare de 6 luni. În toate aceste cazuri instruirea se efectuează înainte de începerea efectivă a activităţii.
(4) Instruirea este obligatorie şi în situaţia în care intervin modificări ale legislaţiei în domeniu.
  

 

Art. 78 (1) Locurile de muncă trebuie să fie organizate astfel încât să garanteze securitatea şi sănătatea salariaţilor. (art. 181 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare)
(2) Angajatorul trebuie să organizeze controlul permanent al stării materialelor, utilajelor şi substanţelor folosite în procesul muncii, în scopul asigurării sănătăţii şi securităţii salariaţilor.
(3) Angajatorul răspunde pentru asigurarea condiţiilor de acordare a primului ajutor în caz de accidente de muncă, pentru crearea condiţiilor de preîntâmpinare a incendiilor, precum şi pentru evacuarea salariaţilor în situaţii speciale şi în caz de pericol iminent.

Dispozitii finale
Legislatie
Art. 79. Dispozitiile prezentului Cod etic si de integritate se completeaza si cu alte reglementari in domeniu.

Asigurarea publicitatii
Art. 80. Prezentul Cod va fi adus la cunostinta angajatilor pe baza de semnatura, va fi afisat in loc vizibil la sediul institutiei, si postat pe pagina web www. polocploiesti.ro .

Intrarea in vigoare
Prezentul Cod etic si de integritate intra in vigoare la data emiterii deciziei de catre conducatorul institutiei.


Director General Adjunct,
Vaida Adrian

 

 

 

 


Elaborat Grozea Magdalena Consilier, Serviciul Resurse Umane, Juridic, Contracte, Proceduri


Anexa 2
CHESTIONAR PRIVIND RESPECTAREA CODULUI ETIC SI DE INTEGRITATE AL POLITIEI LOCALE PLOIESTI

Dragi colegi !

Va rog sa evaluati urmatoarele afirmatii despre aplicarea in institutia noastra a codului etic si de integritate a functionarilor publici si personalului contractual. Raspunsurile vor fi centralizate de catre consilierul de etica pentru a identifica nevoile de consiliere etica, dilemele si vulnerabilitatile etice cu care va confruntati. Chestionarul este anonim iar rezultatele vor fi folosite doar in scopul imbunatatirii consilierii etice si a masurilor pentru o mai buna aplicare a codului etic si de integriatate. Aceasta evaluare este realizata perioadic de catre consilierul de etica.
Va rugam sa depuneti chestionarele completate la departamentul Resurse Umane, dna..............................................................................
Va multumim pentru contributia dvs.


1. In general, credeti ca functionarii publici (personal contractual, dupa caz) din institutia dvs. cunosc bine prevederile Codul etic si de integritate al institutiei?

1 2 3 4 5
Cunosc foarte bine..................................Nu cunosc Codul etic si de integritate aceste prevederi


2. In general, credeti ca functionarii publici (personal contractual, dupa caz) din institutia dvs. respecta in totalitate Ccodul etic si de integritate?

1 2 3 4 5
Respecta in totalitate................................................................
Codul etic si de integritate Nimeni nu respecta


3. In general, credeti ca functionarii publici/personal contractual din institutia dvs. au un comportament profesionist la locul de munca?
1 2 3 4. 5.
Profesionist.........................................................................Neprofesionist


4. in general, credeti ca functionarii publici/personalul contractual din institutie sunt impartiali in exercitarea atributiilor de serviciu?

1 2 3 4 5
Sunt impartiali.................................................................Nu sunt impartiali


Anexa 3
CHESTIONAR DE EVALUARE
A nivelului de cunostinte ale personalului din cadrul Politiei Locale Ploiesti cu privire la activitatea de consiliere etica

1. A fost comunicat personalului un cod de etica sau legislaţia în domeniu, |care stabileşte reguli de comportament etic în realizarea atribuţiilor de serviciu, aplicabil atât personalului de conducere, cât şi celui de execuţie?
□ Da □Nu □ Nu stiu daca exista
2. Cunoasteti persoana desemnata pentru consiliere etica din cadrul Politiei Locale Ploiesti?
□ Da □Nu □ Nu stiu daca exista
3. Cunoasteti care sunt atributiile consilierului de etica?
□ Da □Nu
4. In institutia in care lucrati, v-ati confruntat cu situatii in care normele de conduita profesionala a colegilor sa nu fie respectate?

□ Nu
□ Da, precizati in ce situatii:
a) In relatia cu colegii din institutie
b) In relatia cu colegii de lucru
c) In relatia cu superiorul ierarhic
d) Altele............................................................................
5. Există un sistem de monitorizare a respectării normelor de conduită?
□ Da □Nu □ Nu stiu daca exista
6. În cazul semnalării unor nereguli, conducătorul de compartiment a întreprins cercetări adecvate în scopul elucidării acestora?
□ Da □Nu □ Nu stiu

7. Daca v-ati confruntat /v-ati confrunta cu situatiile descriese in intrebarea precedenta, precizati cui v-ati adresa?
□ Unui/unor colegi
□ Consilierului de etica
□ Sefului direct sau conducatorului institutiei
□ Altcuiva
8. Categoria din care faceti parte:
□ Personal de conducere
□ Personal de executie
□ Personal contractual

NOTA:
Chestionarul nu se semneaza si va fi folosit doar in scopul centralizarii neregulilor si aduse la cunostinta conducerii.
Chestionaru;l se va complete doar de catre salariatii Politiei Locale Ploiesti si se va depune la d.na/dl ........................ in perioada ...............-.....................

 

Anexa 4
Plangere pentru nerespectarea Codului etic si de integritate al Politiei Locale a municipiului Ploiesti

1. Autorul plangerii
Nume si prenume/persoana juridica............................................................................................................Adresa /sediu social......................................................................................................................................................................................................................................
Telefon/fax.........................................................................................................
2. Descrierea faptrei care descrie obiectul plangerii:

 

 

 


3.Date de identificare a angajatului PLP(nume si prenume, locul de munca) a carui fapta este sesizata si data evenimentului sesizat:

 


4 Prezentarea evenimentelor, dovezi pe care se sprijina plangerea:

 

 

 

Sunt de accord □, nu sunt de acord □ca datele cu caracte personal furnizate sa fie prelucrate numai in scopul pentru care au fost solicitate


Data Semnatura

 

Plangerea se formuleaza in scris si este insotita, atunci cand este posibil, de inscrisuri care o sustin.
Plangerea se depune la Registratura Politiei Locale Ploiesti, in atentia con